NINJA - INTRE MIT SI REALITATE
                               
                                                                                         Moto:’’Arta NINJA este arta de a invinge’’
                                                                     Toshitsugu Takamatsu al 33-lea soke al Togakure Ryu Ninpo
 
 (material aparut in anul 2000 in ziarul Sibianul, consemnat de Ioana Popa)
 
        In ciuda tineretii sale, Sensei Cristian Laiber a avut timp suficient pentru a acumula o experienta bogata in domeniul artelor martiale. Ar putea parea incredibil ca, nici macar nu a implinit trei decenii de viata, si a acumulat centuri negre si alte gradatii in diferite stiluri de arte martiale. Cuiva care il vede in dojo, ii inspira imediat respect prin ceea ce face, prin spiritul pe care il manifesta si prin modestia si bunul simt care il caracterizeaza. Sensei CRISTIAN LAIBER este de profesie inginer electronist, practica artele martiale din anul 1986, cu numerosi maestri romani si straini. Este titularul unei licente japoneze de instructor de Ninjutsu- Bujinkan Shidoshi Ho, primul si singurul roman, la ora actuala, posesor al acestei distinctii deosebite. De asemenea, este oficial atestat international ca instructor de Tactici de Supravietuire (Survival) si, in calitate de consultant special de securitate si instructor sef pentru Romania pentru Tactici Speciale Defensive, a sustinut multe cursuri de pregatire, atat pentru armata cat si pentru echipe private de interventii si paza. Activitatea sa a fost recompensata de catre comunitatea internationala a expertilor in Arte Martiale, prin acordarea unui premiu prestigios, „BUDO MASTERS Award of Excellence’’. Sensei Laiber este director tehnic, si instructor sef al Yamabushi Dojo Pitesti si al centrului de Arte Martiale Tengukan Budo Kenkyukai, unde preda Bujinkan Ninpo, Aikijutsu Takeda Ryu, Kenpo Karate si ocazional sustine stagii de Fa Jing si Penchak Silat.
        Intalnindu-l la un asemenea stagiu, desfasurat in perioada 21-23 septembrie 2000, in zona Lotrisor (Calimanesti), mi s-a oferit posibilitatea de a-i adresa cateva intrebari, ale caror raspunsuri sper ca vor arata intr-o lumina cu totul noua stilul Ninjutsu Bujinkan.

        REPORTER: Sensei, sunteti primul care a introdus oficial arta Ninjutsu in Romania. Ce ne puteti spune despre inceputurile dumneavoastra? Stiu ca,  in cadrul Tengukan Budo Kenkyukai (Centrul de Studii al Artelor Martiale) faceti un studiu comparat al diferitelor stiluri de arte martiale. Ce elemente comune, respectiv principii, exista intre Ninjutsu si alte stiluri si care sunt particularitatile artei Ninjutsu fata de alte arte martiale japoneze?

        Sensei Cristian Laiber: Am sa iau intrebarile pe rand. Am inceput artele martiale cu peste 15 ani in urma, cu Karate Goju Ryu, sperand sa gasesc un karate vechi, okinawaian, aproape de sursa chineza a karate-ului… Dupa ani de practica, extrem de utili mai tarziu, am realizat ca si Goju Ryu, desi mai aproape de Okinawa Te, decat alte forme japoneze mai recente, contine numeroase modificari la nivel de tehnica (de unde si modificari la nivelul circulatiei energiei interne, etc…). Apoi am descoperit, pornind de la Jujutsu modern si Aikido modern, in paralel aproape, doua traditii aparent opuse: NINJUTSU BUJINKAN si TAKEDA RYU SOBUDO (o scoala de Ninja si una a vechilor samurai!). Aceasta a fost posibil gratie unor maestri deosebiti: Shidoshi Dominique Thibault - 7 Dan Bujinkan Ninpo si Shihan Roland Maroteaux.  Ulterior am revenit asupra pasiunii initiale- Karate-ul si originile lui, si am descoperit Kosho Shorei Kenpo, alaturi de o mica parte din artele chineze ce au stat la baza fondarii Kenpo-ului okinawaian (sau karate, la japonezi)- „Cocor Alb”, arte interne din Wudang. Disciplinele traditionale sunt o alta lume, total diferita de artele moderne sportive. Chiar daca par multe arte martiale, esenta este aceeasi, oamenii au peste tot in lume doua maini si doua picioare… Ceea ce ma atrage este, poate, cultura diferitelor zone geografice, reflectata intr-un mod specific, de cautare a unei suprematii, prin strategie si lucru energetic, inaintea unei tehnici strict fizice de lupta. Dupa ce una este bine stapanita si mintea este mai relaxata, fara idei preconcepute, abordarea altora se face extrem de simplu, dar nu acumularea cantitativa este scopul… Nu pot sa nu il amintesc si pe domnul Mircea Boldea, secretarul Federatiei Romane de Arte Martiale de Contact (F.R A.M.C.), un adversar expert in arte martiale, care m-a ajutat, mai mult s-au mai putin direct, de mai multe ori… TENGUKAN BUDO KENKYUKAI se doreste a fi, intr-adevar, un Centru de arte martiale traditionale, din care sa se extraga esenta acestora, dincolo de o serie de comparatii, care pot fi superficiale, mai ales pentru practicantii fara experienta solida in mai multe traditii martiale. De asemenea, incerc sa promovez ideea de schimburi de experienta cu practicanti de alte stiluri traditionale, pentru ca toti avem de invatat unii de la altii, fara a ne schimba propriul stil… Incerc sa ofer tuturor mai multe optiuni, pentru aisi alege fiecare cel mai bine calea care i se potriveste cel mai bine. In ceea ce priveste Ninjutsu si alte arte martiale, arta NINPO este un alt fel de arta martiala. Chiar daca exista si lovituri de pumni, picioare, nu este karate sau taekwondo, chiar daca exista prize si proiectii, nu este jujutsu sau aikido. Si asta nu pentru ca tehnica nu ar semana, pentru ca tehnica nu este definitorie pentru Ninpo. Ninja operau cu concepte de lupta, puneau strategia in fata si restul era „ADAPTARE” la aceasta strategie… Ninjutsu nu este mai bun sau mai slab decat alte arte martiale; nu se poate compara cu alte arte martiale, pentru ca este o arta martiala NECONVENTIONALA. La fel cum nu exista trupe militare de elita de incepatori,la fel nu existau Ninja incepatori si avansati. Ei erau experti in artele militare clasice si la un moment dat, incepeau o pregatire neconventionala, pentru un razboi total…in care orice era permis. NINJA erau trupele de elita ale clanurilor de samurai care actionau cand Codul Bushido al samurailor nu le permitea acestora sa execute diverse actiuni… Desconsiderarea Ninja din trecut este normala… In timp ce un stat considera ca teroristi, unitatile speciale care il ataca, aceleasi unitati sunt eroi nationali in statul adversar. Totul este relativ si, poate, esenta NINPO este de a transcende dualitatea…

        R: Despre razboinicii ninja se stie ca isi incepeau pregatirea inca din frageda copilarie. Mai mult decat atat, viata le era permanent amenintata, ceea ce le oferea o puternica motivatie de a lupta pentru a supravietui. Conditiile actuale, moderne, s-au schimbat, oamenii nu mai trebuie sa lupte pentru viata lor… eventual, rareori. Credeti ca, in conditiile date, se mai poate practica Ninjutsu ca un mod de viata? Care ar putea fi, in acest caz, motivatia unui practicant?
        Sensei Cristian Laiber: Sa incepem prin a spulbera miturile. NINJA nu erau neaparat buni practicanti de arte martiale! Ei erau, in primul rand, spioni, agenti secreti, de legatura, a caror prima sarcina era obtinerea de INFORMATIE!!! Daca un Ninja ajungea sa se lupte cu X samurai, chiar daca il invingea, el nu era un erou, ci un agent slab, care si-a ratat secretul si acoperirea in timpul misiunii… Un Ninja trebuia sa fie si sa actioneze ca si cum nu ar fi, invizibil…acesta este si unul din sensurile ideogramei NIN. Modalitatea lor de actiune era foarte personalizata, in functie de punctele slabe si puternice ale fiecaruia, nimic fix sau standard… Poate, privita realitatea din acest unghi, se poate gasi in calea NINPO, un mod de viata extraordinar, in care folosim la maxim tot ce avem si putem face, anticipam eventualele atacuri din exterior si le anihilam pasiv… Nu lupta este definitorie in NINPO, cat un control superior, subtil, al situatiilor (forme subtile de manipulare), care vine dintr-un bun control al interiorului (psihic, energetic, emotional, spiritual)

        R: Ce parere aveti despre practicantii de arte martiale care fac uz pe strada, de tehnicile invatate in sala? Cum s-ar putea preveni o asemenea atitudine?
        Sensei C. L.: Artele martiale au fost facute pentru autoaparare si, mai ales, pentru a anihila pericolul, adversarul, pe cat posibil pastrandu-i viata. Un sens ezoteric, ignorat de obicei, este acela de a lupta cu propriul ego. A te apara pe strada, a proteja viata cu orice pret (proprie, a unei terte persoane si chiar a agresorului) este o aplicatie utila a artelor martiale, a tehnicilor martiale. Dar antrenamentul corect, condus de un bun instructor, ce stie sa insufle non-violenta (lipsa se ego), va avea ca efect respingerea subconstienta a actelor de agresiune… Hatsumi sensei, actualul lider al Scolii BUJINKAN NINPO, spunea ca, pentru protectie pe strada, este suficient un permis de port- arma sau un caine de paza, si nu efortul de a iti disciplina mintea si corpul, luni si ani, intr-o sala de antrenament… Artele martiale sunt un fel de homeopatie a violentei: violenta este oferita gradat, sub controlul instructorului, elevului, in sala, si acesta poate constata chiar pe pielea lui, mai ales daca ataca in forta, efectele unui adversar mai bine pregatit… Incet, incet, el tinde mai mult spre ideea de aparare si incepe sa respinga, subconstient,ideea de conflict… Este situatia celor mai multi experti orientali, care, dupa fizic, par ca nu au nimic in comun cu ideea de lupta…  Poate ar fi interesant de amintit, ca toate artele martiale traditionale, aveau doua aspecte fundamentale, la fel de importante… a invata cum sa lupti, cum sa iei viata si, pe de alta parte, aplicatiile medicale, terapeutice, cum sa oferi viata. Nu este vorba decat de canalizarea energiei, pentru a accentua un dezechilibru sau pentru a il ameliora. Totul depinde de caracterul celui ce practica, nu de tehnica in sine… Curentul electric este o binefacere pentru cei mai multi, dar o catastrofa pentru cei trasniti, de exemplu, la fel, energia atomica… totul poate fi folosit in bine sau in rau, depinde de caracter. Artele martiale traditionale au ca prima sarcina formarea de caractere, de luptatori, nu de simpli oameni pasionati de bataie… Partea terapeutica si ezoterica, de altfel, din care isi are radacinile si arta NINJUTSU, se numeste AMATSU TATARA si include tehnici care au maniere diferite de aplicare… martial sau terapeutic… La nivele inferioare, exista tehnici de masaj, deblocari articulare, folosirea de plante medicinale; la nivele superioare, se lucreaza la nivel de meridiane energetice, KUJI, practici meditative,etc.

        R: Care credeti ca ar fi aspectele cele mai importante pentru a face din Ninjutsu un mod de viata?
        Sensei C. L. : Flexibilitatea mentala este foarte importanta, a te obisnui cu ideea ca nimic nu este imposibil… daca ceva pare ca nu are solutie, poate ca raspunsul va veni din interior, schimband cumva modul de a privi problema, punctul de vedere. Toate acestea sunt principii Ninpo, care pot avea mare succes in viata cotidiana. Arta strategiei este larg folosita de japonezi si orientali in general, in viata de zi cu zi, in managementul afacerilor chiar… Nu intamplator, „ Arta Razboiului” alui Sun Tzu si „ Gorin No Sho” a lui Musashi (discipol al unui maestru ninja!) sunt deja obligatorii in universitatile economice americane… Un spirit alert si flexibil, deschis la sugestii, dar pregatit pentru orice, caracterizeaza filozofia NINPO, dincolo de orice tehnica martiala.

        R: Va multumesc calduros pentru amabilitate si va asteptam pe la Sibiu.

Imagine de la unul din primele stagii de Bujinkan Ninjutsu din Sibiu.