- Experti BUJINKAN NINPO BUDO -

NAKADAI KENJI – BUJINKAN SHIHAN, Suigyo Happo Biken Menkyo

Interviu de Shelley Spencer

Gratie unor inimosi practicanti (buyu) de Bujinkan Ninpo Budo, editorii publicatiei Hanako, am primit permisiunea de a traduce un interviu consistent si deosebit de interesant cu unul dintre cei mai tineri si ai activi experti in Bujinkan Ninjutsu – un elev a ui Hatsumi Sensei , acum Shihan cu o vasta experienta. Drepturile pentru acest interviu revin in continuare lui Nakadai Sensei si de asemenea lui Shelley Spencer - eleva sa, stabilita acum in Japonia. Iata deci si materialul promis :

Kenji Nakadai este considerat in mod normal ca unul din cele mai tinere vlastare ale lui Hatsumi Sensei. Acum are vârsta de 37 de ani si activeaza ca Instructor Bujikan ( Bujinkan Shidoshi ) de peste 11 ani. Ca si cei mai multi japonezi de atfel aparenta fizica poate sa insele …Deseori ajunge la Dojo imbracat foarte elegant si distins la cravata si costum. Cu multa demnitate, de inalta clasa, cine ar putea ghici ca el este de fapt un adevarat expert in temuta arta NINJUTSU. Dar oare nu aceasta este insasi esenta artei NINPO, chiar elementul surpriza ?

Hatsumi Sensei explica de multe ori ca nu trebuie de fapt sa aratam altora de ce suntem noi in stare cu adevarat.In acest fel atunci când va veni momentul cel mai potrivit, ceilalti vor fi surprisi de calitatile noastre si aceasta surpriza va asigura supravietuirea noastra. Acelasi lucru se intâmpla si in dojo-ul lui Nakadai Sensei – o atmosfera de familie domina antrenamentele alaturi de un simt fin al umorului, de buna calitate. Nakadai Sensei a inspirat o totala lipsa a rivalitatilor precum si a egoului. Chiar si cea mai mica practicanta poate lovi cu o putere expoziva un partener barbat mult mai mare si apoi sa chicoteasca incet ascunzandu-si fata in timp ce el se chirceste de durere si facând ca totul sa treaca rapid printr-un fermecator suras tipic japonez. Sper ca acest interviu sa poata sa redea o parte di ceea ce este acest Dojo de Bujinkan Ninpo Budo condus de catre Nakadai Sensei.

Shelley: Sensei, cum ati aflat despre Bujinkan ?

Nakadai sensei: In primul citind carti si reviste. Intr-o zi, când aveam 10 ani eram intr-o librarie si a descoperit una din cartile lui Hatsumi Sensei. Mi s-a parut foarte interesanta si ca urmare am vrut sa il cunosc si chiar sa incep antrenamentele sub conducerea dânsului. Din pacate eram doar un pusti de 10 ani si nu puteam sa plc singur cu trenu pâna la Dojo-ul lui Hatsumi Sensei. Am inceput sa practic diverse sporturi si arte martiale pregatindu-ma intr-unfel pentru ziua când aveam sa il intâlnesc pe Maestrul Hatsumi. La 19 ani m-am simtit pregatit pentru aceasta si i-am telefonat. Sensei mi-a spus sa vin la Dojo si de atunci sunt un membru al Bujinkan Dojo, practicant de Bujinkan Ninjutsu.

Shelley: Sensei ati mai studiat si alte arte martiale ?

Nakadai sensei: Da , am mai studiat Kyokushin Karate si , ca amator - Wrestling

Shelley: Si atunci ce anume va determinat sa incepeti sa practicati Ninjutsu?

Nakadai sensei: Am realizat la un moment dat ca artele martiale practicate ca sporturi se bazeaza mai ales pe forta si viteza, ceea ce este OK pentru un tânar dar deja este foarte dificil pentru cinea mai in vârsta. Tehnicile si filozofia Bujinkan pot fi utilizate in mod efectiv de oricine , a orice vârsta . De aceea eu m-am hotarât sa aprfundez si sa ma specializez in Ninjutsu.

Shelley: Sensei, ati inceput sa va antrenati direct cu Hatsumi Sensei?

Nakadai sensei: Da, am inceput Hatsumi Sensei, dar de asemenea m-am antrenat si cu Amagaya Sensei si cu alti elevi ai vechi ai lui Hatsumi Sensei

Shelley: Cât de des va antrenati pe vremea aceea Sensei ?

Nakadai sensei: Aveam antrenamente cam de doua ori pe saptamana : odata cu Hatsumi sensei, si odata cu Amagaya Sensei sau cu cine mai era acolo dintre cei mai vechi.

Shelley: Unde era situat acest dojo?

Nakadai sensei: Acest dojo era situat in Roppongi, aproape de Ambasada Americana.

Shelley: Sensei, ne puteti spune cum era antrenamentul pe atunci ?

Nakadai sensei: Pe atunci, Hatsumi Sensei nu focaliza antrenamentul pe o anumita ryuha (scoala) sau stil. Atunci i se predau waza (technici) din diverse traditii ce fac parte din Bujinkan. Astazi , Sensei preda timp de un an intreg tehnici doar dintr-o singura ryuha…..demonstreaza doar p singura waza si apoi ne cere sa e jucam cu tehnica respectiva ( „Go Play !”, spune de obicei Hatsumi Sensei dupa ce explica un principiu sau waza, subliniind ideea de relaxare maxima necesara pentru o intelegere mult mai profunda decât cea intelectuala, n.a.)

Hatsumi Sensei este cu siguranta un om deosebit de inspirat cu foarte multe idei si sugestii despre waza…stie foarte multe detalii subtile despre acestea si la antrenament este pasioat de ceea ce face exact ca un copil mic. De ulte ori ne uimea pe toti cu tehnicile incredibile de Kuki Nage ( proiectii fara contact fizic cu partenerul ). Ca elevi incepatori noua ne era foarte dificil sa tinem pasul cu ce ne explica Sensei. Il priveam foarte atenti, ne concentram foarte tare pentru ca nu arata decât odata fiecare tehnica. Ne chinuiam pur si simplu sa ne reamintim acee tehnici extraordinare pe care Hatsumi Sensei le executa natural. Era oarecum stresant si cred ca acest stress inca toti il au la antrenamentele cu Hatsumi Sensei care evolueaza neincetat. Totul pare prea simplu si natural si aceasta ii face pe multi confuzi.

Shelley: Sensei, câti membri erau pe atunci la Dojo ?

Nakadai sensei: Cu totii eram 8 japonezi si un soldat american de la trupele de Marines.. Era mult mai putina lume decât acum cu siguranta…

Shelley: Sensei, asadar ati studiat doar cu Hatsumi sensei si Amagaya Sensei ?

Nakadai sensei: Nu, am studiat de asemenea si cu Nagato Sensei. Pentru o perioada de doi ani, Hatsumi sensei nu a mai predat la Dojoul de lânga ambasada USA si s-a intors la dojo-ul din Kashiwa, din prefectura Chiba . Luam trenul si mergeam pâna la Dojo-ul lui Nagato Sensei din Asaka, prefectura Saitama. Intre timp Amagaza Sensei a mai predat la Dojo-ul din Roppongi si mergeam si aici la antrenamente.

Shelley: Sensei, cu siguranta atoi dovedit multa hotarâre si devotament fata de aceasta arta. Va rog sa ne mai spuneti ce ati invatat deosebit de la acesti instructori.

Nakadai sensei: In primul rând Amagaya Sensei m-a ajutat mult sa inteleg bine bazele Bujinkan Ninpo, adica Kihon Happo. Ulterior, Nagato Sensei m–a invatat multe henka de a formele de baza din Taijutsu precum si ulte tehnici de Tanto Jutsu ( tehnici de cutit) U lucru remarcabil pe care l-am invatat de la Nagato Sensei a fost momentul in care mi-a spus ca pentru a evita un atac trebuie sa devin ca o insecta…Mushin „ca o insecta” este un concept de Ninjutsu foarte interesant. ( a nu se confunda cu Mushin din Zen , „spiritul vid” , n.a. )

Shelley: Ati putea sa explicati mai mult despre asta , Sensei?

Nakadai sensei: Desigur . Nagato Sensei mi-a explicat multe despre aceste lucruri, despre aceasta intraga filozofie a disparitiei fara a lasa urme. El imi spunea ca trebuie sa traiesc natural in primul rând. Insectele traiesc dar fara sa isi faca prezenta foarte vizibila celor din jur…In acest fel pute fi oriunde fara ca cineva sa realizeze ca suntem acolo. A impune modul nostru de viata, energia noastra…poate atrage dupa sine si dusmani invidiosi sau rauvoitori. Este oarecu evident ca oricine are un spirit razboinic evidentiat va atrage multe lupte in viata sa. Este o filozofie care ma atrage …este mult mai bine decât sa fiu vizibil , agresiv

Shelley: Aceasta ne va fi de folos sa itelegem de ce expertii de Ninjutsu ( Bujinkan Shihan) u ies cu nimic in evidenta. Sensei , testul de 5 Dan cum a fost i viata Dvs. de membru Bujinkan ? Ne puteti descrie aceasta experienta ?

Nakadai-sensei: Da, era in 1986. Aveam 21 de ani pe atunci si ma antrenam chiar cu Hatsumi Sensei la Kashiwa Dojo. Intr-o seara a sosit o echipa de televiziue sa il filmeze pe americanul ce urma sa fie testat pentru niveul de Godan ( 5 Dan) …A picat testul….si Hatsumi Sensei m-a pus si pe mine sa incerc….Aveam pe atunci doar 3 Dan (sandan) si deci am ajuns Shidoshi intr-un timp foarte scurt …oricum antrenamentele cu Hatsumi Sensei au fost decisive….

Shelley: Este extraordinar ! Va puteti reaminti un alt moment important ….cum ati decis sa incepeti sa predati ?

Nakadai sensei: Era acum 11 ani si aveam 26 de ani doar. Ma antrenam cu Hatsumi Sensei la Dojo-ul sau si la un moment dat a anuntat oficial ca sunt pe deplin pregatit sa predau Bujinkan Ninpo. Din acea zi am inceput sa predau ca instructor oficial.

Shelley: Ce anume ati predat la inceput ? Va continuati propriul antrenament ?

Nakadai sensei: La inceput am predat un fel de amestec din ce am inteles eu de la Hatsumi Sensei. Am inceput sa predau la Aoyama Dojo de trei ori pe saptamâna si am continuat evident si antrenamentele cu Hatsumi Sensei odata pe saptamâna.

Shelley: Ati avut un program foarte incarcat si din câte stiu inca mai aveti. Sensei, aveti o anume specializare in Ninpo ? Ce aspecte ale Ninjutsu ati incercat sa le aprofundati mai mult ?

Nakadai sensei: Totul , am incercat sa ma antrenez sa fiu cât mai bun in toate domeniile. Trebuie insa sa recunosc ca Hanbo este arma mea favorita.

Shelley: Sensei, va rugam sa ne povestiti cu decurge antrenamentul in Dojo-ul Dvs.

Nakadai sensei:  Eu predau ceea ce explica si Hatsumi Sensei poate intr-o maniera personala ca si cei ai multi Shihani si aceasta este natural…Dupa o incalzire de 15-20 de minute predau diverse metode de Taihen Jutsu , caderi rulari, posturi . Elevii mai intai privesc si apoi lucreaza si ei. Uneori, pentru ca eu am practicat si gimnastica lucrez cu ei si elemente de acrobatie, pentru un cât mai bun echilibru. Apoi solicitam diversi muschi lucrând diverse Kamae.De asemenea lucram multe combinatii de lovituri din cele mai variate unghiuri, cu bratele si cu picioarele. Apoi urmeaza tehnici cu partener Kihon Happo, unde la inceput lucram cu viteza mica si creste gradat viteza pâna ajugem la o miscare naturala nu neaparat foarte rapida. Am grija ca elevii sa ai si schimbe partenerii si in acet timp ma ocup special de incepatori. Lucram si unele forme mai mult sau mai putin libere in functie de nivelul elevilor. Incepatorii aplica Kihon happo, ceilalti aplica tot ce au studiat.De multe ori aceste exercitii ii epuizeaza asa ca faceun fe de pauza cu tehnici de recuperare, respiratie.. De obicei eu reiau la mine la sala ceea ce preda Hatsumi Sensei. Pornim de la o tehnica simpla si construim impreuna pâna la tehnici complexe de arme , care au insa aceeasi baza. In final ii pun pe Yudansha (centurile negre) sa repete ce au invatat la un astfel de antrenament pentru a fixa tehnicile. Mereu cu totii avem de invatat.

Shelley: Sensei, predati o mare varietate de tehnici ! Unii instructori se concentreaza mai ales pe Taijutsu, de unde aceasta abordare la Dvs. ?

Nakadai sensei: In primul rând elevii mei sunt foarte diferiti, incepatori si avansati, trebuie sa predau si la incepatori dar si la cei cu mai multa experienta.

Shelley: Ne puteti atrage atentia asupra unor greseli frecvente facute de incepatori. Stiu ca ereu e spueti la antrenament ca lucram cu prea multa forta, de exemplu.

Nakadai sensei: Posturi mai ales deplasari ! Deplasarile lor nu sunt suficiente. Prea multi debutanti se folosesc doar de partea superioara a corpului si de forta fizica. De aceea miscarile lor sunt rigide in loc sa curga si sa fie naturale. Un pas nu inseamna sa stopezi neaparat …de asemenea prea multi se grabesc sa apuce, sa prinda cu forta fizica.

Shelley: Ce parere aveti de cei avansati, ce greseli fac acestia ?

Nakadai sensei: Incredere exagerata in ei ! Unii au aceasta tendinta Ei sunt deja buni pentru ca experienta lor ii ajuta si de multe ori gândurile lor se duc spre cum sunt ei perceputi in exterior. Hatsumi Sensei mi-a spus data : “Daca un elev iti spune ca esti bun, aminteste-ti ca tu ai inceput antrenamentul cu mult inainte de acel elev !”

Shelley: Sensei, cu putem preveni aceasta incredere in sine exagerata ? Cum putem preveni ego-ul cuiva de la o lua pe aceasta cale gresita ?

Nakadai sensei: Pentru mine e simplu, de câte ori il vad pe Hatsumi Sensei la antrenament, ma simt un incepator pe lânga abilitatile lui. A il vedea pe Hatsumi Sensei te face sa simti modest si umil indiferent de gradul sau experieta ta. Si câd il mai auzim si pe Hatsumi Sensei vorbind cu atât respect si umilita fata de maestrul sau - Takamatsu Sensei…ce mai putem spune ? Nimic decât ca mai avea mereu foarte multe de invatat.

Shelley: Sensei, ce sfaturi ati oferi elevilor incepatori din Bujinkan?

Nakadai sensei: Cred ca ar trebui sa studieze cu atentie miscarile lui Hatsumi Sensei , eventual chiar si dupa casete video. Când nu inteleg ceva, ar trebui mai intâi sa practice mai mult si abia apoi sa intrebe. Aceasta este valabil in dojo dar si in afara lui. De asemenea antrenamentul mental este foarte important. A sta alert este de asemenea o atitudine buna care se invata in dojo si este utila peste tot in viata. In cele mai diverse situatii atentia, adaptabilitatea ne pot salva…Nu trebuie sa aplicam o tehnica exact ca in Dojo…putem folosi orice este in jurul nostru ca arma…o umbrela, un zid , totul depinde de mintea noastra…

Shelley: Ce sfaturi ati putea oferi elevilor avansati din Bujinkan Ninpo Budo ?

Nakadai sensei: Am sa va spun mai bine o povestioara. Pe vremuri Hatsumi Sensei era la o petrecere cu unul din elevii sai. Acesta avea probleme de sanatate si nu putea sa bea deloc alcool, asa ca au baut doar ceai rece. La un moment dat cineva a vrut sa ii joace o festa elevului lui Hatsumi Sensei si i-a pus in fata o a doua ceasca de ceai amestecata cu alcool. Dar pâna sa bea, elevul a fost oprit de Hatsumi Sensei care i-a spus ca acea cana de ceai nu ii a face bine…..Hatsumi Sensei nu avea de unde sa stie de acea mica festa dar a simtit pericolul….Cred ca aceasta este cu adevarat importat dincolo de waza, a percepe corect pericolul pentru a il putea evita . Acesta este un antrenament care se face dincolo de dojo

Shelley: Sensei, va multumesc foarte mult pentru timpul acordat..

Nakadai sensei: Cu multa placere.

Shelley Spencer este membra a Nakadai Dojo, si Nagato Dojo, si de asemea se antreneaza regulat cu Hatsumi sensei. Multumiri lui Robert Neal pentru verificarea traducerii din japoneza si de asemenea sotiei lui Nakadai Sensei pentru verificarea finala a traducerilor. As dori sa multumesc mult celor ce au facut ca acest interviu sa poata fi publicat si in România : Nakadai Sensei si eleva sa Shelley Spencer – autoarea interviului, precum si lui Shidoshi Neil si Paul Richardson, instructori la Bujinkan Lincoln Dojo care au fost de un deosebit ajutor la intermedierea relatiei Japonia – România. Arigato Gozaimashita, Nakadai Sensei !  Thank You very much Shelley, Neil and Paul !

Cristian Laiber
Bujinkan Shidoshi Ho, Romania